Herghelia Sambata de Jos

In anul 1874 herghelia isi incepe activitatea functionind pina in anul 1913 cind datorita primului razboi mondial intreg efectivul este mutat la Babolna in Ungaria, unde ramine pina la intoarcerea lui la Lipizza. Scopul cresterii Rasei Lipizzan a fost in primul rind unul militar, cautind sa produca un cal nepretentios si rezistent, cu eleganta in miscare si cu foarte multa energie, forta si rezistenta care urma sa fie utilizat pentru nevoile armatei imperiale.
În anul 1920, mai exact la data de 18 octombrie statul român re-înfiinţează Herghelia Fagaras, aceasta fiind redenumita ulterior in Herghelia Sâmbăta de Jos.

Herghelia şi-a re-început activitatea de creştere si reproductie a rasei cu trei armăsari pepinieri la care s-au mai adăugat ulterior alţi doi ; un armasar Conversano de la depozitul Răcăciuni şi un armasar Favory de la depozitul Constanţa.

n anul 1955 s-a înfiinţat Herghelia Dalnic – Covasna, cu lipizzani transferaţi de la Herghelia Sâmbăta de Jos. Această unitate nu a evoluat pe măsura aşteptărilor, astfel că în anul 1961 întreg efectivul s-a reîntors la herghelia de origine.
În anul 1970 s-a înfiinţat o secţie de lipiţani în cadrul Hergheliei de la Brebeni–Olt. Nici in acest caz mutarea acestor cabaline din Ţara Fagarasului nu a fost considerată benefica pentru genofond, aceştia reîntorcându-se la Sâmbăta de Jos în anul 1980.
În anul 1988 lipizzanul românesc este divizat în două nuclee, pe criterii de culoare ; astfel ca la herghelia mamă au rămas doar cei vineţi /albi in timp ce restul culorilor au fost transferate la Herghelia Bonţida din judeţul Cluj. De aici,  lipizzanul colorat a fost mutat mai departe la Herghelia Beclean pe Someş, unde se află şi astăzi în efectiv de 5 armăsari pepinieri, 30 armăsari de montă publică şi 20 iepe mamă.
După anul 1990, datorită modificărilor survenite în societatea românească, activitatea de creştere a cabalinelor şi implicit cea de creştere a lipiţanilor a traversat momente mai dificile, trecând prin mai multe forme de organizare în structurile statului iar din anul 2002 activitatea de creştere a cabalinelor a fost trecută în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, stuctură în cadrul căreia se găseşte şi în prezent.

Mai multe detalii despre Herghelia de la Sambata de Jos puteti afla de aici